joi, 25 august 2022

CONCURSUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „ALEXANDRU MACEDONSKI”

 EDIŢIA A IX-A

 

 ORGANIZARE CONCURS:

 

Concursul va fi organizat pe două  secțiuni:

 

I.SECȚIUNEA SCRIITORI CONSACRAȚI ( POEZIE și PROZĂ)

 

II.SECȚIUNEA SCRIITORI NECONSACRAȚI ( POEZIE și PROZĂ)

 

Notă: Concurenţii trebuie să aibă 18  împliniți la data începerii concursului, 15 august 2022.

Materialele trimise spre jurizare nu se returnează.

Nu vor fi anunțați decât câștigătorii, de asemenea vor fi afișate doar listele cu scriitorii câștigători la ambele secțiuni.

 

REGULAMENT CONCURS:

Înscriere  concurs: 15 august  – 15 octombrie

Jurizare lucrări:  15 octombrie – 13 noiembrie

Anunțarea câștigătorilor: 14 noiembrie – 20 noiembrie

Gala de premiere a castigatorilor Concursului de Literatură ,,Alexandru Macedonski" , ediția a IX-a: 24 - 27 noiembrie.

 

I.SECȚIUNEA  SCRIITORI CONSACRAȚI:

A. POEZIE:

1.Concurenţii, scriitori  consacrați,  vor trimite 2 exemplare dintr-un volum de poezie  apărut în  perioada anilor 2021/2022, precum și fișa-tip de înscriere conținând datele de identificare ale concurentului (nume, prenume, pseudonim literar, data nașterii,  adresa din buletin, numărul  de telefon şi adresa de mail a autorului) la următoarea  adresă: Asociația Macedonenilor din România, strada Thomas Masaryk, nr. 29, București, cu mențiunea: Pentru Concursul Național de Literatură ,,Alexandru Macedonski „(Ediția a IX-a), Secțiunea A. Poezie ( Scriitori consacrați).

Precizăm că, în cazul în care lucrările trimise nu îndeplinesc toate condițiile, nu intră la jurizare.

Se participă cu un singur volum apărut în perioada 2021-2022.Concurenții pot participa la ambele secțiuni: POEZIE și PROZĂ

Fișa-tip de înscriere poate fi descărcată de pe site-ul Asociaţiei Macedonenilor din România:

https://asociatia-macedonenilor.ro/

 

B.SECȚIUNEA  PROZĂ:

1.Concurenţii, scriitori  consacrați,  vor trimite 2 exemplare dintr-un volum în  proză apărut în perioada anilor 2021/2022 , precum și fișa-tip de înscriere conținând datele de identificare a concurentului (nume, prenume,  pseudonim literar, data nașterii,  adresa din buletin, numărul  de telefon şi adresa de mail a autorului) la următoarea  adresă: Asociația Macedonenilor din România, strada Thomas Masaryk, nr. 29, București, cu mențiunea: Pentru Concursul Național de Literatură ,,Alexandru Macedonski „(Ediția a IX-a), Secțiunea B. Proză  ( Scriitori consacrați).

Precizăm că, în cazul în care lucrările trimise nu îndeplinesc toate condițiile, nu intră la jurizare.

Se participă cu un singur volum apărut în perioada 2021-2022. Concurenții pot participa la ambele secțiuni: POEZIE și PROZĂ.

Fișa-tip de înscriere poate fi descărcată de pe site-ul Asociaţiei Macedonenilor din România:

https://asociatia-macedonenilor.ro/

 

Juriul festivalului va fi format din personalităţi literare din cadrul Uniunii Scriitorilor din România.

Înscrierile pentru concurs se pot face în perioada  15 august – 15 octombrie. După această dată  nu vor mai fi primite lucrări. Toate lucrările trimise nu se vor mai returna.

Autorilor care nu se prezintă  la gala de premiere pentru a le fi atribuite premiile  li se retrag aceste premii.

Fiecare autor răspunde pentru autenticitatea lucrării trimise la concurs.

Nu se primesc lucrări premiate la alte concursuri literare și  orice lucrare care nu corespunde criteriilor (incită la ură  de rasă,  utilizează  limbaj trivial, plagiază etc) va fi automat exclusă  din concurs.

 

PREMIILE ACORDATE:

 

I.SECȚIUNEA SCRIITORI CONSACRAȚI:

 

A.POEZIE:

Premiul I: 600 lei;

Premiul II: 500 lei;

Premiul III: 400 lei.

 

B. PROZĂ:

Premiul I: 600 lei;

Premiul II: 500 lei;

Premiul III: 400 lei. 

 

II.SECȚIUNEA  SCRIITORI NECONSACRAȚI:

 

A. POEZIE:

Concurenţii, nedebutați în volum, vor trimite un grupaj de 5 poezii ( maxim 3 pagini).Manuscrisul, obligatoriu redactat în WORD (Font Arial de mărimea 12, format .doc sau .docx), cu diacritice românești, tehnoredactat și corectat va fi însoțit de un  motto, precum și fișa-tip de înscriere  conținând motto-ul  ataşat poemelor și datele de identificare ale concurentului ( nume, prenume, data nașterii,  adresa din buletin, numărul  de telefon şi adresa de mail a autorului) la următoarea adresă de email:

concursalexandrumacedonski@asociatia-macedonenilor.ro

 

Precizăm că în cazul în care lucrările trimise nu îndeplinesc toate condițiile nu intră la jurizare.

Concurenții pot participa la ambele secțiuni: POEZIE și PROZĂ

Fișa-tip de înscriere poate fi descărcată de pe site-ul Asociaţiei Macedonenilor din România:

https://asociatia-macedonenilor.ro/

 

B.   PROZĂ:

 

Concurenţii, nedebutați în volum vor trimite, într-un fiș ier word, un text de maxim 3  pagini nesemnat.

Manuscrisul, obligatoriu redactat în WORD (Font Arial de mărimea 12, format .doc sau .docx), cu diacritice românești, corectat și tehnoredactat va fi însoțit de un  motto, precum și fișa-tip de înscriere conținând  motto-ul  ataşat poemelor, precum și datele de identificare ale concurentului (nume, prenume, data nașterii,  adresa din buletin, numărul  de telefon şi adresa de mail a autorului) la următoarea adresă de email:

concursalexandrumacedonski@asociatia-macedonenilor.ro

 

Precizăm că în cazul în care lucrările trimise nu îndeplinesc toate condițiile nu intră la jurizare.

Concurenții pot participa la ambele secțiuni: POEZIE și PROZĂ

Fișa-tip de înscriere poate fi descărcată de pe site-ul Asociaţiei Macedonenilor din România:

https://asociatia-macedonenilor.ro/

 

Juriul festivalului va fi format din personalităţi literare din cadrul Uniunii Scriitorilor din România.

 

SECȚ



IUNEA  SCRIITORI NECONSACRAȚI:

 

A.POEZIE:

Premiul I: 500 lei;

Premiul II: 400 lei;

Premiul III: 300 lei.

 

B. PROZĂ:

Premiul I: 500 lei;

Premiul II: 400 lei;

Premiul III: 300 lei. 

În perioada 15 august  – 15 octombrie va avea loc înscrierea concurenților, 15 octombrie -  13 noiembrie:  jurizarea lucrărilor din concurs, 14 noiembrie – 20 noiembrie: anunțarea  câștigătorilor,   24 - 27 noiembrie 2022:  Gala de Premiere a Concursului de Literatură ,,Alexandru Macedonski " , ediția a IX-a.

Juriul va fi format din patru persoane, membrii ai unor asociații de specialitate din România sau a căror activitate se desfășoară în instituții de stat sau particulare care au drept domeniu de activitate – cultură . Fiecare membru al juriului, in mod individual, va nota  cu note de la 1 la 10 fiecare lucrare prezentată spre jurizare, după care se va face o medie. Președintele juriului va supraveghea pe întreaga perioadă a concursului  bună desfășurare a acestuia. În perioada 08 noiembrie – 14 noiembrie se vor desfășura demersurile pentru anunțarea câștigătorilor și îndeplinirea formalităților pentru acordarea premiilor. Autorii  premiați vor  fi contactați  personal. Persoanele premiate, care nu vor răspunde in mod prompt ( maxim 24h) la cererile organizatorilor referitoare la îndeplinirea formalităților de acordare a premiilor, vor pierde premiul. În  perioada 24 - 27 noiembrie se va desfășura festivitatea de premiere prin intermediul programului ”Zoom” sau, dacă  normele sanitare în  vigoare permit, într-o locație  de cultură  din București. Pentru aceasta premianții vor primi invitații personale.

Lucrările pentru concurs vor fi trimise pe adresa de e-mail a Asociaţiei Macedonenilor din  România:

concursalexandrumacedonski@asociatia-macedonenilor.ro

 

Informaţii suplimentare se pot obţine la adresa de e-mail: concursalexandrumacedonski@asociatia-macedonenilor.ro şi pe site-ul www.asociatia-macedonenilor.ro

 

 

 

 

 

 

 

luni, 18 iulie 2022

Dumitru Ion Dincă-cronică









Supremaţia logosului

Rodul unor îndelungi gestaţii în care autorul a cunoscut sau, mai mult
decât atât, a fost direct implicat, dând relief ferm unor „exerciţii” de
introspecţie şi, deopotrivă, perspectivă asupra lumii, Ştefan Iovan dă în „A
doua cădere în Paradis – despre cuvânt şi nume în vremuri neprielnice pentru
comunicare” (Ed. MAD Linotype, 2021) măsura supremă a unei rostiri
dincolo de imaginarul cu care operează majoritatea cercetătorilor. Pentru că,
aşa după cum mărturiseşte, „abordează cuvântul în care locuim ca parte a
Creaţiei, textul în sine resimţindu-se însă de formaţia cuiva care are exerciţiul
filologic şi pledează pe această cale pentru identitate”
În paleta ideatică, instrument pe care Ştefan Iovan îl îndrăgeşte, logosul
este reflexul tutelar al puterii divine, al forţei de gândire şi de creaţie, care
defineşte în fond sensul iniţiatic al chemării programate. Nimic nu se produce întâmplător în viziunea
acestui autor înzestrat cu un pătrunzător spirit, care ţinteşte numai către profunzimi, adică spre acele
zone mai puţin cunoscute sau cercetate, dar de o mare forţă cognitivă.
În accepţia lui Ştefan Iovan vorba, ca vehicul al comunicării şi deci al cunoaşterii nu are nimic
colectiv, numai limba fiind comună. De altfel, lingvistica a fascinat mai înainte de toate creatori de
mare forţă, analiza limbii aducând în impresionanta sferă a comunicării interpretări dintre cele mai
diverse şi spectaculoase.
Un gânditor adevărat nu poate fi încadrat în tipare rigide. Nu putem rupe cuvântul de formă.
Se pot crea alte limbi dar tot pe baza cuvintelor, de aceea multe experimente, cel puţin în domeniul
literaturii, chiar dacă au dominat un timp, au eşuat. Cazul textualismului care nu a abordat decât o
situaţie statică, momentană a formei, când de fapt aceste componente sunt într-o mişcare şi dezvoltare
perpetue.
Pentru a fi mai convingător autorul simte nevoia să releve faptul că a înţelege limpede
irealitatea spaţiului şi timpului, faptul că aceste concepte, numai aparent abstracte, sunt în fond limite
ale propriei noastre forţe de înţelegere. Spaţiul şi timpul pe care îl percepe individul sunt infinit mai
mici în comparaţie cu marele infinit şi infinit mai mari în comparaţie cu raţionamentele.
De remarcat la Ştefan Iovan eleganţa discursului interpretativ, în special după separarea
limbilor, la Babilon, o primă exegeză în opinia cronicarului (D.I. Dincă) asupra acestor evenimente
care au marcat devenirea gândirii din Antichitate. Evoluţia spre conturarea mai multor limbi, în fond
extinderea teritoriului comunicării, pare a fi „secretul unui început lingvistic, autorul prin «A doua
cădere în Paradis» făcând un demers fascinant pentru a desemna diversitatea lingvistică, inaugurând
prin acceptarea despărţirii apelor de Babilon, naşterea omului social.”
Semnul devine cheia în care descifrăm sensul lumii, evoluţia limbajului relevând forţa cuvântului ca
vehicul al comunicării, indiferent de spaţii geografice sau de categoriile şi conceptele cu care se
operează. Tăcerea poate fi, ca la Iov, o categorie sau concept al cunoaşterii în descifrarea sensurilor
existenţiale. Prin extensie, tăcerea ca o categorie fundamentală care defineşte însăşi existenţa
individului, raţiunea lui de a fi.
Gândim şi chiar rostim: de ce forţa divină nu ne spune prin cuvinte ceea ce vrea de la noi? Dar
uităm că numai noi, oamenii, vorbim prin cuvinte inexacte, insuficiente, unilaterale. Divinitatea, sunt
convins, operează cu alt limbaj, alt mijloc de transmitere a voinţei sale. Acest mijloc poate fi întreaga
viaţa a lumii exterioare şi tot ceea ce a acumulat existenţa în sufletul nostru.
Numai o simplă lectură a sumarului cărţii este în sensul celor afirmate mai sus revelatoare.
„Diversitatea ca pedeapsă divină. Sau aruncarea adevărului în exil; Semina verbi. Sau viaţa ca o nuntă
fără sfârşit; Creanţa ideală. Sau despre eroarea care ne tulbură destinul; Rebecca. Sau mitologia
feminităţii etc.” Şi un Jurnal (atipic) de autor – „Despre interpretare; Pelerin la biserica Sf. Silvestru;
Amintiri despre Saint-John Perse, Michel Foucoult, Amintiri despre George Steiner.” Se detaşează
pregnant „Turnul Babel. Amestecarea limbilor; Seminţia lui Sem; Saint-John Perse”.
Conceptele sunt pentru Ştefan Iovan nu instrumente cu care încearcă sau cu care îşi construieşte
discursul ideatic, ci norme clare prin care se autodefineşte procesul existenţial şi, mai ales, cel al
cunoaşterii. Fineţea observaţiilor, acurateţea ideilor, asocierile pe care le produce plasând o serie de
evenimente din evoluţia omenirii în teritoriul lingvistic, deci al comunicării şi cuvântului, fac din
această carte una de referinţă în gândirea contemporană. Ştefan Iovan poate fi aşezat în galeria unor
exegeţi de talia lui Petru Creţia, Ioan Petru Culianu, Constantin Noica.


 

Alexandru Cazacu - Poezii



O poveste

Poate nu se va ști niciodată
unde ajung zilele
în care am fost fericiți
pe care mări sau pământuri
li se poate afla cenușa
când noi mai căutăm încă
o poveste care să le prelungească sfârșitul
așa cum obiectele emancipate de utilizarea lor
mai se lasă folosite o dată

Doar amiaza se stinge
în așteptarea unei alte amiezi
pariul cu hazardul
este aproape cunoscut
și nu ai nimic să adaugi
acestui dor mărturisit
ce va despărți mereu apele


Lucruri esențiale

Iluziile de care avem mare nevoie primăvara
se aglomerează
în balada spusă de arcușul unei viori
și crengile măceșului dintre blocuri
când petreci cu singurătatea
cu voluptățile și idiomurile ei
știute aproximativ
ca și cum ai învăța cât se poate de repede
o limbă străină în care nu vrei dar trebuie
să comunici lucruri esențiale
Statuile fug de pe socluri
într-o mină de sare
iar portretul istoriei
are ceva din grația unei femei
ce nu te-a iubit și care de la o zi la alta
devine tot mai frumoasă
ca o scânteie albă
ce rămâne în ferestre
asemeni prafului de pușcă
peste mâinile ce nu au folosit mânuși


Atunci

Nimic nu este adevărat atunci când iubești
iar Octombrie își amână plecarea
odată cu puful de pielea fructelor
și fărâmițarea lucrurilor vechi din poduri și
grădini
când avem încredere în judecata
acestei zile suferinde
și-n numărul anilor trecuți
cu mult mai mic
decât cel al țintelor pe care nu le-ai ajuns
sau nu te-au ajuns ele
în mișcarea browniană a istoriei
ce nu ține mereu să facă dreptate
celor încântați de cunoștință
sub cerul oglindit în tăblăria
acoperișului în două ape
peste care soarele
în fiecare toamnă cade învins


Păsări de fum

Anduranța noastră la tot ce este posibil
se poate încerca
călătorind incognito cu trenul
ce taie în diagonală câmpia peste care plouă
când orele primăverii sunt
femeile tinere și tăcute întâlnite demult
zărite acum de la fereastra vagonului prin gări
mici unde seara bate ca o inimă
în sălile de așteptare
iar tufele de liliac se scutură
de-a lungul peroanelor ce se termină brusc
și încep maidane, pâlcuri de pădure,
buruieni sălbatice, cătunele abia menționate
în tomuri de sociologie și geografie umană
unde poți privi în față
masca neutră a tot ce nu vrea să se schimbe
când istoria prea rar ne dă dreptate
și păsări de fum se înalță peste lapidarul zilei.


 

joi, 7 iulie 2022

Mihaela Roxana Boboc - poezii

                                                        Poeta citind din volumul „Iubește-l, Anya” 




Chipul iubitei

Gândul s-a întors vulnerabil
ca o scrisoare pe care o lipești la colțuri
după ce o citești de parcă nu ar fi existat
cuvântul
imaginea
chipul iubitei se preface lent în nimic
nu ninge
sărbătorile se apropie de final
ultimele rămășițe de lumină se culeg și
se pun în
cutii
vor tăcea toate
vom redeveni noi înșine
ne vom trezi și nu vom spune bună dimineața
nu vom aștepta răspuns
dar vom ști că undeva ziua începe
fără iubire
poate vom spune noapte bună
dacă nu ne va fura somnul
sau zilele
sau viața asta
am cerut ceva de la tine
și ai râs
neștiind cât mi-a trebuit să scriu
ceva ce nicio femeie n-ar trebui
să ceară vreodată.


Dorul

Mă liniștesc după ce scriu
între salvator și victimă e doar o respirație
pasul pe care îl faci înspre celălalt
te poartă pe un culoar lung
cu fricile aliniate ca niște căpățâni
luminează craniul cuvintelor
înainte să pășești în afara ta
ține garda sus
trosnesc oasele ca o spovedanie ascunsă
la pieptul tău
rolurile se inversează
respirațiile se cufundă una într-alta
o matrioșcă în care viața se cuibărește plăpând
desfac lemnul
până la ultima formă
un embrion de poezie păstrează poziția de
fetus
o moașă așteaptă cu mâinile pregătite
nu deșira poeme
o singură mamă poate naște dorul
călătoresc prin lume cu ranița în spate
călătoresc prin tine
fără popas.


Pariul cu poezia

cu viața dinăuntrul meu
în prag de primăvară
o zambilă roz
înflorește pe birou
curg știrile despre război
panica
agitația
proviziile
banii
toate lucrurile care nu contează
mai puțin sufletul
privește zambila roz
viața dinăuntrul meu
lumina care se răsfrânge tăcut din altar
pariul cu poezia
pierdut înainte de primul asfințit
când strâng la piept iluziile
și le numesc terapii
a doua zi o iau de la capăt
cu viața dinăuntrul meu
poezia care mă alină
la răsărit.


 

Mircea Teculescu - poezii

Poetul citind la Bookfest 2022


ASTǍZI

Astăzi am vorbit
pentru prima dată cu unul ca el,
un om simplu
care m-a întrebat ceva
lipsit de importanţă, dar
contând mult în dorinţa sa de
a-și compune realitatea;
pentru mulţi din cei prezenţi acolo
lumea își arăta într-un fel sfârșitul,
pentru el, trupul
de care fiecare vom avea nevoie,
nu;
astăzi, pe neașteptate,
am putut să zăresc cum
chipul lui Dumnezeu din om
se dezvăluia, părelnic,
într-un gropar;


ADUNAREA

Nu venisem pentru ele;
era o duminică de noiembrie
care ţipa în noi
și fiecare adusese cu sine
multe, destule lacrimi -
toţi eram îmbrăcaţi cu o dragoste;
locul adunării, vechi,
cu pereţi având sfinţii aproape
șterși de timp,
își trăia și el bătrâneţile,
laolaltă cu preotul
și tot mai puţinii enoriași;
slujba a fost scurtă,
nici discursul, cel după datină,
nu a durat mult;
fiecare a trecut prin dreptul
sicriului,
apoi mortul a fost scos
cu picioarele înainte, din biserică;
unchiul fusese un om vesel toată viaţa,
dar acum nu mai zâmbea;
în interior,
așezate în firida din stânga naosului,
cea legată de ferestrele pe unde
lumina înaintează spre altar,
rămâneau fotografiile a două tinere
și câteva glastre cu flori;
le-am mai privit o dată, din ușa locașului,
afară virusul trecea cu o ambulanţă,
și atunci m-am gândit la Nelle Harper Lee,
și romanul ei celebru,
,,Să ucizi o pasăre cântătoare’’,
fără nici un rost;


CUM ARATǍ DRAGOSTEA

O mulţime de candele
cu forme, mărimi, culori diferite,
dar mai ales roșii,
ard așezate pe
mormântul unui sinucigaș,
într-un colţ de cimitir;
așa arată dragostea
pe care fiecare o poartă în piept,
mai multă sau mai puţină,
după cum o lași să te cuprindă
și căreia îi dai foc câteodată,
pentru cineva
care nu a putut să mai ardă;


 

luni, 6 iunie 2022

Felix NICOLAU - Literadura nr. 24

 

 


 

    Este profesor invitat la Universitatea Complutense din Madrid și profesor la Departamentul de Limbi Străine și Comunicare, Universitatea Tehnică de Construcții, București, România.
   A fost profesor invitat la Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea Lund, Suedia. Este afiliat Școlii Doctorale de Filologie a Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia. Și-a susținut doctoratul în Literatură română și comparată în 2003 și este autorul multor cărți de teorie literară și comunicării: Istoria nucleară a culturii. Cuante hermeneutice (2021), Ingen fara på taket / Totul e sub control. Lär dig rumänska / Învaţă limba română (2020). You Are not Alone. Culture and Civilization (2018), Morpheus: from Text to Images. Traduceri intersemiotice (2016), Take the Floor. Comunicare profesională contextualizată teoretic (2014), Comunicare culturală: abordări ale modernității și postmodernității (2014), Comunicare și creativitate. Interpretarea textului contemporan (Communication and Creativity. The Interpretation of Contemporary Text, 2014), Homo Imprudens (2006), Anticanonice (Anticanonicals, 2009), Codul lui Eminescu (Eminescu's Code, 2010) și Estetica inumană: de la Postmodernism la Facebook (The Inhuman Aesthetics: from Postmodernism to Facebook, 2013),
    Volume de poezie și romane: Tandru și rece, Editura Cartea Românească, 2007, Pe mâna femeilor, Editura Cartea Românească, 2007, Kamceatka 4x4, Editura  Vinea, 2015 . Este membru în comitetul editorial al „The Swedish Journal of Romanian Studies”. 
     Domeniile sale de interes sunt studiile de traducere, teoria comunicării, literatura comparată, studiile culturale, studiile de traducere și studiile britanice și americane și studiile românești.

 

Skulle vara

 

finețea vieții evitarea
abordărilor cruciale urgente timp
pentru gym-ul cu uși automate să fie Gerdahallen
 
din Lund lângă universitatea blocată la intrare în fiecare
miercuri de cetățeni sportivi medborgare puși în
alertă de vocea-biciușcă a unei femei emancipate vestiarul în care
lași la intrare ciubotele cam tocite și scâlciate de fapt peste tot lași
ciubotele la intrare în Suedia du gamla du fria Sverige disperarea
marșurile forțate sub ploaie și vânt cum se explică bucile și dor
salii fleșcăiți la despuierea din vestiar adevărul?
Fitnessul nemaivăzut haltere uriașe abia ridicate puternic
trântite bum buuuum important să așezi fiecare
disc disculeț la locul indicat conform culorilor ordine
și disciplină regulile
-s reguli
25% din populație ștampilată în demență vikingi împing
zilnic cărucioare cu 4 copii vikinge de carieră
deplângând în ziarul local calitatea
orgasmului
lume de macadam și prăvălii de
vaccinuri lumea cu uși automate dacă
ai cardul cu cod hej hej

 

 

Astăzi ciupim smochinul

amurg de jazz café
n-o să-ţi vină să crezi dar videopoemul din seara asta
a fost făcut în powerpoint uite în flash n-am lucrat încă
eu acum învăţ de unde
de pe youtube sunt tutoriale poţi învăţa orice chiar
şi cum să faci o bombă cu ceas?
chiar şi cum să faci sex eu însă zic s-o laşi moale
cu flash e prea complicat mai bine învaţă prezi
poţi prelua şi ce ai compus deja în powerpoint
cred că poţi edita şi video în el de imagini nu
mai zic
auzi nevastă câte ai de învăţat bagă mare că în
2017 facem prima ediţie a festivalului cânepii
aşa târziu?
păi 2 ani ia până cresc plantele cine vrea să prindă
metrou’ acu’ trebe să plece la 11 jumătate se-nchide
i-auzi mergem?
nu luăm metroul!
şi sintetizator de ce ţi-ai luat? nu mai bine ataşai o
miniclaviatură la laptop şi nu mai cărai ditai animalu’?
niet! până şi clapele au doar 6 octave faţă de 8 cât
are un pian
ce intră pe-o minitastatură?
una cu taste mici şi multe le-apăsam cu acul sau cu un joystick
mai luăm un vin? mai luăm o să vedem în fotoshop
băi aşa poză fotoshopată ca aia cu tine şi dansatoarele din
bordello! nu-i fotoşopată fată!
atunci cum naiba au ieşit alea aşa urâte?
eu-ţi zic: mai de stânga decât nevastă-mea nu e nimeni
are două mâini stângi!
încă 5 minute până când se-nchide metrou’
n-auzi mă că nu ne-ntoarcem cu metrou’?
aş mai
bea şi eu ceva din carafa lor cu vin roşu dar observ la două
mese distanţă un pahar de şampanie plin cu bere
trebuie să fie o nouă planetă în sistemul nostru solar